E atâta ură
strânsă între noi,
sunt atâtea ziduri,
sunt atâtea ploi.
Sunt atâtea visuri
care ne-au minţit
și-o atât de rece
lamă de cuţit.
Tu mai treci prin rouă,
eu mai dau prin gropi
și-s aceleaşi urme
sub aceiaşi plopi.
Dar e-atâta ură
dincolo de drum
cât s-ajungă toate
pulbere şi scrum.
Eu mai vin pe-acasă,
tu mai plângi un an
și-s atâtea vorbe
aruncate-n van.
Sunt atâtea lanţuri
sunt atâtea chei -
ce mai pot să-ţi dărui,
ce mai poţi să-mi iei?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează