Și pentru ce n-ar fi permis
al vieții mele tainic vis
să-l împlinești,
iubindu-te, să mă iubești?
Să mă iubești!
Făgăduind, - ziceai că ții,
prin cuget dacă-mi aparții
de ce, - de ce
n-ai vrea sa calci peste orice?
Peste orice!
De mă iubești, - să te supui,
o sărutare să depui
pe fruntea ta,
și morții-n gropi vor tresălta!
vor tresălta!
Pe buza ta, pe-obrazul tău,
Oh! Lasă-mă să fiu călău,
călău de flori,
și vor cânta privighetori!
Privighetori!
Pe ochii tăi și pe-al tău sân,
trecând amorul meu păgân,
amorul meu,
tu poți să-l faci un semizeu,
un semizeu!
Natura este-n haina nouă
privește! Flori de zarzări plouă
sub ele, - noi,
vom fi la umbră amândoi
cu amândoi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează