George Tutoveanu (născut Gheorghe Ionescu; n. 20 noiembrie 1872, Bârlad - d. 18 august 1957, Bârlad), fiul lui Gheorghe (1835-1888) și al Ecaterinei (n. Pașcanu, 1839-1921) a fost un talentat poet diplomat al Școlii de Institutori din București, în 1897, predând la școli din Craiova, Oltenița, Fălticeni, București.
A fost profesor la "Liceul de Fete" și la "Școala Normală" din Bârlad, revizor școlar al județului Tutova, inspector cultural general la "Casa Școalelor pentru Basarabia" (1926-1928), prefect de Tutova (1931-1932), membru fondator al "Societății Scriitorilor din România" și al Societății Literare Academia Bârlădeană.
În Bârlad, unde a lucrat în învățământ, din 1903 până la pensionare în 1933, a scos mai multe ziare și reviste, și anume: Făt-Frumos (1904) împreună cu Emil Gârleanu, Florile dalbe (1918), împreună cu Vasile Voiculescu și Tudor Pamfile, Graiul nostru (1925) publicația Academiei Bîrlădene, Scrisul nostru (1925), Moldova (1931). ca poet idilist, afirmat în publicații sămănătoriste, a publicat următoarele volume:
Albastru (1910),
Balade (1919),
Tinerețe (1924),
Patria (1924),
Sonete, București, Tipografia „Bucovina“, 1938.
Poezii, Editura Pentru literatură, 1968 - volum apărut postum.
În anul 1995 Școala cu clasele I-VIII nr. 11 din Bârlad a primit numele de „George Tutoveanu”.
2005 – La școala nr. 11 din Bârlad a fost organizată prima ediție a Concursului de creație literară „George Tutoveanu”, patronat de prof. univ. dr. C.D. Zeletin, coordonat de profesorii catedrei de limba și literatura română.
2014 - În curtea școlii gimnaziale „George Tutoveanu” din Bârlad a fost dezvelit bustul lui George Tutoveanu, sculptat în marmură de profesorul Dorinel Filiche.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează