Într-o iarnă fără alb - Tiberiu Utan

Mă întrebi uneori

despre paloarea mea de nordic.

Eu îți răspund:

Oasele pot fi spălate de ploi

până la alb,

focul arde câteodată

până la alb,

iar din pământ, cu cât este mai negru,

florile dau în alb.

Din nord am coborât

ca un alb scandinav.

Peste puțin voi semăna cu zăpada, -

albul a fost,

albul rămâne destinul meu.

Oasele pot fi spălate de ploi

până la alb,

flacăra arde câteodată

până la alb,

iar din întunecatul pământ

florile - albe se vor.

Eu vin de departe:

din alb

înspre alb.

decembrie 1985