Cânt de societate
Timpul fuge cu iuţeală,
iar pieirea noastră vine,
să nu pierdem vro clipală,
zile să trăim sănine!
Am văzut că-n primăvară
dimineața naşte-o floare,
da miroase pănă-n seară
și cu ziua apoi moare.
Timpul fuge...
auzit-am mari cuvinte
din a filozofilor gură,
însă nu ţin alt-aminte
decât astă-nvăţătură:
Timpul fuge...
un neam merge, altul vine,
cu cel mare cel mic piere,
noroc trainic nu mai ţine,
dar nici vecinică durere.
Timpul fuge...
de ce-avem înţelepciune
în o viaţă atât de mică,
când ea alta nu ni spune
fără că nu ştim nimică!
Timpul fuge...
de vreu ochii ca să vază
pe ceasornic timpu,-ndată
acul ce în giur rotează
cu minutele arată:
Timpul fuge cu iuţală,
iar pieirea noastră vine,
să nu pierdem vro clipală,
zile să trăim senine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează