Tu pari o statuie turnată nu-n bronz etern,
ci-ntr-un metal,
ce până astăzi n-are încă
nici preț,
nici nume,
nici coloare -
metal bizar, din care-artistul
creă-n suprema inspirare
icoana ultimei religii
și-a ultimului ideal!
Tu pari o statuie furată de-amantul tău dintr-un muzeu
în care-n vremile de-alt’dată
veneau bătrâni să ți să-nchine,
ca pajii -
ce mureau sub ochii răutăcioaselor Regine
sau ca Martirii-n adorarea trimisului de Dumnezeu!
Și-așa cum treci îngândurată de-a lungul străzilor pustii,
de-a lungul străzilor pătate de-nsângerări crepusculare,
tu pari o Venus de la Millo
ce-și cată brațele,
pe care
cei morți le-au luat cu ei în groapă,
să nu le lase celor vii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează