A fost un pitic.
Era prost
și peltic.
Cu fraţi buni
gărgăuni
rătăcea
prin văgăuni.
Făcea pipi
într-o lalea
și locuia
într-o stea.
se răstea
cu-n vârf de ac
la furnică
și gândac.
Când mişca
nu se ştia
dacă-i nasul,
dacă-i pasul.
O, nătâng pitic,
făptură de nimic,
cum de ţi-a plăcut
fata trestioară,
gura ei de mac,
șoldul ca un arc,
când tu te-ai ştiut
fiinţă de ocară?
O, pitic nebun
fata e în turn.
Îl strivi
cu degetul mic
și-l ascunse
în buric.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează