Sufletul bătrân, iubito, flori de vară vrei să pară
păsările stau în colivii închise iarna
te iubesc cum cheamă dealul trupul văii primitoare
sau pământul cum iubeşte ploaia deasă şi roditoare
te aştept în fiece seară la fereastră deşirând mărgelele
așezând cărţile, recitându-mi versurile
și mă bucur când în curte latră câinii latră câinii
și când vii să stai la mine până mâine până mâine
sufletul meu fericit e ca odaia noastră caldă
când ştiu că afară ninge şi că strada-i albă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează