Auzise şi Dănuţ
că un ou e cu "bănuţ"
și credea că oul moale-i
pușculița cu parale.
Avea ca vreo şase ani
și visa să strângă bani,
socotind pe uşi, cu cretă,
cât costă o bicicletă.
Scormonind pe la găini,
pe subt cloşti şi prin vecini,
a stricat, pe neştiute,
ouă cam vreo două sute.
Dar s-a pus plângând să zbiere,
de necaz şi de durere,
ce-a pierdut şi ce-a găsit!
Că s-a mai şi mâzgălit
Cu albuş cu galbenuş
de atunci şi pân-acuş,
n-a ajuns să se mai spele,
că intrase mâzga-n piele,
A răcnit şi-a mai ţipat
că măcar nu le-a mâncat,
fierte, ochiuri sau răscoapte
la cafelele cu lapte.
El crezuse, baieţanul,
că bănuţu-i gologanul
sau un leu frumos şi nou
pus cumva în orice ou.
Nu ştia că-i sta pe fund
oului un gol rotund
pentru plod şi pentru pui,
când ia trup făptura lui.
Că subt coaja strânsă caier
stă păstrat un pic de aer,
că trezit din nesimţire
puiul mamii să respire...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează