Soneria - Ion Caraion

Pentru noi nu-nseamnă ce-nseamnă pentru voi sonerie 

pentru noi sonerie înseamnă poliție

un grup de brute care năvălesc (de obicei noaptea)

peste viața și coșmarele tale

îți răstoarnă mațele, hârtiile și casa pe dos,

sparg, te-njură, distrug, te pocnesc unde le vine,

scuipă, te jefuie, îți pun ochelari negri și te duc

te duc (moartea nu pleacă niciodată cu mâna goală) 

pe tine și-i duc uneori cu tine pe toți ai tăi 

undeva de unde îndeobște nu te mai întorci 

niciodată

e ca și când ar veni în vizită moartea

și n-ar mai pleca

iar asta de zeci de ani, sub nepăsătoarele priviri 

(o! civilizație, ce gătită ești, ce bine dormi...) 

ale Europei și-ale Americii (ferfeniță 

a ajuns libertatea pentru care atâtea popoare 

au crezut în America) de-o vreme topindu-se bietele 

de dragul Africii de Sud 

cu noi târgul s-a terminat 

numai că totuși cei care ne-au vândut și ne vând în fiecare zi 

se vând (este ceea ce se uită) în același timp 

și pe ei

altminteri – luna și doi bani jumate

iar asta, de zeci de ani

sub indiferentele priviri ale celor ce au ajutat

fascismului și comunismului

să se-ntindă ca buba neagră și ni le-au trimis pe cap,

căci din Apus ne-au venit aceste două molime

de care pe urmă noi am fost învinuiți.

O! civilizație, ce gătite ți-s otrăvurile și ce bine dormi...