Am vrut să scriu "Supa de ceapă" am scris-o
și nu era ea.
Vreau să scriu "Supa de ceapă" o scriu și ea
nici nu este.
Și la urma urmei de ce aș scrie "Supa de ceapă"?
Și la urma urmei de ce nu aș scrie "Supa de ceapă"
dacă acesta e chiar gustul
culoarea?!
Pe când tăiam mărunt
într-o bucătărie de țară, o ceapă mare și roșie,
o ceapă de apă, culegând în bărbie șirul de lacrimi
pe când așezați
de o parte a mesei prieteni de alta dușmani
așteptau cu blidele goale privindu-mă toți
drept în ceafă
am simțit o poftă grozavă să îmi agăț de o grindă
gingașul meu gât de girafă
să aflu
care sunt ciupercile otrăvitoare de care mușcătură
de șarpe moare omul cum se moare de moarte bună
și cum
se moare de moarte rea, cu alte cuvinte am simțit
o poftă grozavă să las totul baltă
cu atâta plâns mă hrăneam că ceilalți
puteau să stea și să aștepte pot spune chiar
că îi uram
când
un suflet blând
pe aproape
ușor stingherit
a fâșâit din aripă!
Atunci am văzut lăcrimând și ochiul maicii domnului
și ochiul pictat în clopotniță
am simțit mirosul rântașului ars, mușcând din gingii
am început din nou,
de la capăt
într-o bucătărie de țară, o ceapă mare și roșie,
o ceapă de apă
să tai.
Pictura “Natură statică cu legume și vase” Ion Theodorescu-Sion
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează