Cum te iubesc? Să-ncerc o-nşiruire.
Adânc şi larg şi-nalt, atît cât poate
atinge al meu suflet când străbate
spre graţie, spre tot, spre nesfârșire.
Şi te iubesc cu zilnica iubire,
în paşnic fel, în zori, pe scăpătate -
și slobod, cum te lupţi pentru dreptate,
curat, aşa cum fugi de linguşire.
Şi te iubesc cu patima avută
în vechi dureri şi cu credinţa care
părea, cu sfinţi copilăreşti, pierdută.
Şi te iubesc cu zâmbet, plâns, suflare,
cu viaţa mea! - şi Domnul de-mi ajută
te voi iubi în moarte şi mai tare.
Traducere de Maria Banuş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează