Serafim cu șase aripi aș fi vrut să-mi fii, iubire,
să mă porți prin lumea toată, neamurile să se mire.
Ca sosit din alte astre să mă uit peste oceane
să le-aud cum strigă parcă: "Lângă tine, ia-ne, ia-ne".
Ca Luceafărul prin spațiu să-ntâlnesc vreo Cătălină,
să-nțeleg că nemurirea prin femeie se declină,
și-nfrățit cu sateliții să-nconjor cu drag pământul,
Domnului de sus, din ceruri, lăudându-l, lăudându-l…
Vis de insomnii bătrâne, vis de sincere-ncercări
de-a ieși dintre fantasme și din lumi de disperări…
ia-mă tu de mână, Mumă, coborând dintre icoane,
să te-aud cu glas aievea: "Lângă tine sunt, Ioane!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează