Poate e numai vântul,
poate sunt numai apele,
vânatul vânt printre munți,
apele grele vuind
pe prunduri, sub stele.
Sora mea, dormi
nu mai umbla prin odăi,
nu mai atinge podeaua
făcând-o să tremure,
nu-mi ameți și mai mult
amintirile.
Sora mea doarme. Aud
răsuflarea ușoară. Și totuși
umblă cineva prin odăi,
nevăzut îmi șoptesc într-una
șoapte ce nu le-nțeleg.
Atinge podeaua subțire
făcând-o să tremure
și-mi amețește mai mult
amintirile.
Iat-o, pătrunde prin zid,
iat-o cu zâmbetul fraged
ce fetele numai, nu morții
îl știu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează