Balaurii unul după altul se cațără pe turnul cu fantome
au douăsprezece capete dar nu le sunt de ajuns
fiecare și-l caută pe al treisprezecelea
pentru altă inimă proprie pentru alt suflet propriu
își dispută o potcoavă găsită pe un nor ceva mai neguros
decât sunt norii de obicei „e a norocului am văzut-o primul
îmi aparține” spune unul sărind să o apuce și brusc se
prăbușește
dintr-o eroare a privirii sau a pasului prea grăbit
să ajungă în vîrful turnului încă nevăzut cu ochiul liber
uite așa ne-am trezit cu apocalipsa vizavi de casa noastră
deși nu se arată chipuri nici de îngeri nici de draci
e liniște deplină ușile se pare că sunt bine zăvorâte
storurile perfect trase toxicitatea universală zero
consoarta mea și-a evaluat viața și a decis
să nu se mai ridice din pat
eu mi-am evaluat moartea și am decis să fumez trabuc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează