Te mângâi cu dușul în baie minute în șir
eu te privesc și exclam a rămas tot copilă
dar nimic pentru mine nu mai e cum a fost
nici alfabetul ce-l inventez pe trupul tău gol
nu-l mai citesc cu nările precum caii
ar fi trebuit să-ți bat în cuie tălpile și palmele
să nu te mai poți ridica de pe masa de biliard
și să mă implori să-ți caut rochia
ceea ce cândva era începutul lumii
acum e sfârșitul ei.
Versuri din volumul “Va fi o fugă”, 2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează