Parisul acuma-i o carte închisă,
nu-i nimeni la pândă sub vechile-arcade,
nu-i nimeni în parcuri, pe poduri nu-i nimeni
și nici o lumină pe ape nu cade…
Începe un clopot prelung şi răsună…
din clopot în clopot chemarea pătrunde,
și-n unde, sub bolţile vechilor poduri,
profunde acorduri ecoul răspunde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează