Ar părea o succesiune de identități
Dar fiecare val e altfel.
Iată-l cum se apropie gălăgios, zburlit de mal
Cu mâneci de dantelă-imaculată
Ce dispar subit în nisipul nesățios
Iar el - imensă mistrie ce și-a împlinit rostul -
Se răsucește mai sărac
Mai domolit.
Trupurile noastre, până ieri goale,
Au îmbrăcat pojghiță de bronz
Uniformă obligatorie aici
Unde voia bună
(Cât timp soarele n-a tras perdea de opal)
Se-mparte în porții egale.
De aceea fiecare revine dimineața
Să-și ia în primire perimetrul de plajă cuvenit.
Nările descoperă miros metalic de alge
Ochii se bucură de zborul unui pescăruș,
Retina - dicționar de culori și nuanțe -
Cuprinde albastrele întinderi.
Doar un stavrid sau un chibrit de argint viu
E cutropit de neastâmpăr
Și buimac de tot
Când umbra pescărușului
Se preface
Săgeată
În
Picaj.
Iată și o apariție cu totul indecentă
Un domn cu haină îmbumbată corect,
Cravată și pantofi
Pășește cu precauțiune și caută,
Caută...
El n-a citit afișul nescris:
"Aici singurul costum admis
E din pigmenți solari".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează