Izvorul - Ion Omescu

Din stâncă suie stropi de lună.

Rămâi o clipă să te-nchini,

și lasă păstrăvul să spună

cât cer e-ascuns în rădăcini.

Pe buze setea să-nceteze;

Nu-ntinde mâinile, nu bea.

Renunță la răcoarea mea,

și lasă piatra să viseze.