Iar au început zăpezile să se surpe.
Spartă e pădurea! Cerul spart e!
Nu mă lăsa în prada căderilor curbe,
în zarva aceasta de martie.
Poruncește-i primăverii să nu mai anime
pereții zăpezii, munții să nu-i mai deschidă,
să nu mai asmută pădurea avidă
și cerul, dureros de frăgezime.
Sau dă-mi puterea să-ndur atacul superb
al acestor stihii violente, secrete
sau fă să tâșnească tinere păsări și ierbi
din ordinea înzăpezitelor mele caiete!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează