E-un zumzet vara-n lâncedele ore
de după prânz; mirosul rochiei, proaspăt,
și-l respira, iar clapele sonore
cântau de parcă aștepta un oaspăț,
sau altceva – a doua zi; sau, azi,-i
și presimțea obscur prezența-n prag,
ci, prin nelimpedea-i fereastră, brazii-i
văzu,-n balans în parcu-i mult prea drag.
Tăcură mâinile-i; o carte rară
vru ea atunci; și, fără preaviz,
parfumul de iasmin că are iz
i se păru, și-aduce a ocară.
Traducerea de Șerban Foarță
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează