Despre beție iarăși
Cine bea în cinste ori în dator se îmbată de două ori.
Că
Una gândește cârciumarul și alta bețivul.
Cârciumarul zice:
Băutura e unde e, mâncarea e o fudulie.
Apa nu e bună nici în cizmă.
Vinul e pentru noi, nu e pentru boi.
Cu vinul și cu somnul uită grijile omul.
Vinul e toiagul bătrâneților și nebunia tinereților.
Însă
Vinul bun și nevasta frumoasă sunt două otrăvi dulci la om.
Tu îl beai pe dânsul și el te bea pe tine.
Tu îl bagi în mațe și el iese în față.
Cât să dai ocol, tot te dă de gol.
Mergi pe cărare lină și dai drept în tină.
- - - - - - - -
Un ungurean oarecare
Ce n-au prea avut umblare
Și nici vie nu văzuse,
Nici vrodată vin băuse,
Și văzând odată vie,
Bând și vin pân’ la beție,
P-alt ungurean întâlnește
Și cu el astfel vorbește:
– Mai soațe, văz’t-ai tu ghie?
– Am văz’t, măi, – zise – ș-o mie.
– N-o, da cum îi? de-i văz’t, spune
– Da au îi, măi, vo minune?
– De n-ai văz’t cred pot’ să-ți pară.
– No, mă, să-ți spun cum îi dară:
Îi albă și ste-n chișoară
Răscăcănată la soare.
– No, minț tu, că n-ai văz’t ghine,
Să-ți spun io, cată la mine:
Ghia aie-i pi-un deal pusă,
Tot cu țepi pin ea împunsă,
Și cochile, voinici tună
Poamă ei de i-o adună,
Și supt chicioare, împarcă,
Să-i cure zeamă, o calcă.
Apoi p-aceea zeamă dragă
O botez ghin și o bagă
În o scorbură întinsă,
Cu bete d-alun închisă;
De-aci mere o boreasă,
Ce îi zice cârjmăreasă,
Și chimă ghinul pi-o boartă,
Țânând o cofă cu toartă,
Și ți-l dea de-l beai cu oala.
Mă, da-i șelău ghinul ala!
Că, când îl beai, te îmbună,
Până banii ț-îi adună
Și să duce, nu-i mai pasă,
Cu punga goală te lasă;
Și să vezi cum, num-ascultă
La hiclenia-i a multă:
Io beui din el odată
O oală ghine-ndesată,
Și pân’ grăii trei cuvinte,
Mă luă un chic de minte,
Când plecai să meri pe cale,
Drumu oblu-m părea vale.
Că el se ținea de mine
Ș-îmi da ghes să caz pe vine,
Io dam pe poteca lină,
El mă da-n lături pin tină.
Dac-am văz’t că joc își face,
Vrui să-l ghirui, să-mi dea pace,
Dar el m-o trântit în tină
Și mă dete pe hodină.
Când m-o deșteptat o tuse,
Mă uit, să vezi ce-mi făcuse!
La gura-mi se băligase,
Banii din punga-mi luase
Și să dusese la dracu
Și unde i-o fost lui placu.
Vinul, țuica cui îi place
n-are cu ce să se-mbrace.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează