Cad ploi albastre pe păduri,
Ploi albastre în poieni ierboase.
Pâcle moi conturează case,
Intre arbori luminosi, case suri.
Frunzele plantelor reci
Au luciu de metal si s-apleacă:
Dumnezeu, cu glas dulce de prisaca,
Mână cerbi de aur pe poteci.
Fagii s-apleaca si ei,
Grei de muschi, s-apleacă din sele.
Crengile sunt grele, frunzele sunt grele,
Stropii de ploaie picura grei.
(Revista Fundafilor Regale, Anul V, No. 8, August 1938, p. 4)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează