Adio-i ultimul sărut...
butuci zemoşi de cramposeie
cu viţă tot, cu vână-n lut
te-au fost mustit din bobi, femeie...
S-au dus în vânt nescrise cărţi
prin codrul negru, de câmpie,
de-au clătinat în multe părţi
ştirbiri, crâmpeie de hârtie.
Adio, dar; 'nainte mergi
spre dealuri cocoşate...
m-au judecat la tălpi cu vergi
descântece din paişpe sate.
Dar n-ai ştiut: cântarea în roţi
şi vremea-n crenge nu adastă
e spartul târgului la Moţi
şi voi să-mi cumpăr o nevastă.
De când era Isus cârpar
câmpia mea undind se scaldă
cu cremături şi bălegar
se-ngrașe-n aburi jimbla caldă.
Ceresc parfum de jimblă caldă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează