Lună plină, curioasă
Tragi cu ochiul la fereastră,
Îmi furi noaptea de odihnă
Şi mă faci să număr ceasuri.
Lună plină, tu, mireasă
A poeţilor aleasă,
Mi-ai făcut iar noaptea albă,
Ţintuită la fereastră.
„Poetul este singura ființă care-și poartă inima în afară de sine". (Lucian Blaga)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează