Mă mistuie o floare carnivoră
Ce-am fost cândva şi ce puteam să fiu
Își sună vara cea din urmă oră.
Adorm în pacea lanului de grâu
Sunt plin de răni şi hăituit ca tine
Vin îngeri buni cu secera la brâu
Și-n urma lor vor încolţi ruine.
Tu, pasăre cu trupul de zăpezi
Cu puii sfârtecaţi de discul Lunii
Sortit îţi este ţie să mă vezi
Cum mă încredinţez deşertăciunii.
În poezie mă îngrop de viu
Destinul meu se varsă vast în stele -
Ca tine sunt de singur şi pustiu
Tu, pasăre a tinereţii mele...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează