Nopţi de veghe, nopţi cu cerul
Limpede cum e cleştarul...
Umblă ziua alb ca varul
Cine v-a-nţeles misterul!
Albe nopţi de insomnie,
Nopţi de vis şi doruri pline,
Mi-aţi vrăjit, o, nopţi senine,
Trista mea copilărie!
Şi de-atuncea, nopţi albastre,
Baldachinuri prinse-n stele,
Toate gândurile mele
Sunt la voi, sunt ale voastre...
Cu pleoapele deschise
Stau şi astăzi lângă stoluri,
Chinuit de-aceleaşi doruri,
Fermecat de-aceleaşi vise,
Până roşii prin perdele
Intră zorile şi-anină
Fluturi palizi de lumină
De pereţii casei mele...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează