De ești bărbat, bărbat fii! - Sandor Petofi

De ești bărbat, bărbat fii,
nu o paiață doar,

de soartă azvârlita
ici-colo, iar și iar.

Potaie-i soarta, latră-n drum;
întotdeauna, ea
pe fugă-i pusă de-ndrăznești...
de-aceea nu te da!

De ești bărbat, bărbat fii,
dar fără s-o fi spus,
nu-i nici un Demostene
ca fapta mai presus.

Clădește, sau furtună fii,
și-apoi, nici un cuvânt,
la fel furtunii, după ce
muncit-a șuierând.

De ești bărbat, bărbat fii,
să crezi, să năzuiești,
și spune-o, chiar de-ndată
cu sângele-ți plătești.

Să-ți lepezi viața, mai curând,
decât al vieții crez;
și ducă-se śi viața chiar,
de cinstea ți-o păstrezi.

De ești bărbat, bărbat fii,
chiar de comori ți-ar da,
nu scoate la vânzare
neatârnarea ta.

Pe cel ce-și vinde cinstea
alungă-l mâniat.
cuvântul tău să fie:
“Sărac, dar neatârnat.”

De ești bărbat, bărbat fii,
viteaz, și-atunci nicicând
nu-i om și nu e soarta
să te doboare-n vânt.

Să fii gorun, ce piere
de vifor secerat,
dar își păstrează șira
spinării, ne-nclinat!