Braţele-mi sunt vreascuri şi le pun pe foc
În sălbăticia ninsului primar
Cu diplomaţie caut să mă rog
Când n-ai mâini te-aude Dumnezeu mai clar
E un vuiet clasic şi din întâmplare
Prin zăpada ţării ca un înger trec
Anul Nou al vieţii în clepsidră moare
Nici cu libertatea nu mă mai aleg
E o noapte plată – e un foc pe munte
Să te rogi zadarnic – să iubeşti la fel
Să nu-ţi găseşti zona unde te-ai ascunde
Spre a-ţi fi de-a pururi unicul model
Gerul orb îmi cântă viscolul mi-e fiu
Tu nu eşti prezentă la acest concert
Dumnezeu mă ştie - eu nu-L ştiu, nu-L ştiu
Mă ning peste tine şi mă iert, mă iert.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează