această ploaie de-nceput,
o despărţire de-un trecut
ce-a fost atâta vreme vară.
Acum e toamnă şi băut
paharul cu lumină clară.
E-o apă dulce şi amară
acestă ploaie de-nceput.
Şi-ntâiul fiu abia căzut
din crengi fără a şti să moară,
e dus pe aripa uşoară
a vântului, ca pe un scut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează