să nu mai vii că nu te mai aștept
atâta apă a trecut prin robinet
că am uitat de te-am văzut vreodată.
Să nu mai vii cu zâmbetul aiurea
privind pe lângă mine vreun proclet
căci am îngropat pe veci iubirea
ce ți-o purtam naiv și desuet.
Să nu mai vii nici seara, - căci pe ușă
am scris cu negru cuvântul: TE-AM UITAT;
nu te mai cheltui în zâmbete meschine
când mă mai vezi pe stradă supărat.
Să nu mai vii c-am să arunc cu pietre
în urma ta, ca în sfârșit să înțelegi
că dragostea nu e o jucărie
să o distrugi, apoi să cauți să o dregi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează