Frumosul aeroplan
al fratilor Wright
din bețe de bambus și
pânză de mătase galbenă,
s-a întruchipat din norii
rapizi și de-a valma
dintre continent și mare.
Cu peste 50 de kilometri la oră
el se schimbă in dragon
deasupra valurilor de spumă neagră,
spre seară când greieri
despart făcutul de nefăcut
prin raza un tipăt astral.
Se întunecă mov,
cu răcoare și frig, când
îmbrăcați in apa, peștii
îi bănuiam răsfățați și
sătui de existență
sub semicercul mic
cât două sprâncene, numai
Un gând clădeam
al minutului și
al înaintei de nume,
îmi acoperea cerul gata acoperit
starea liniștii depline
din sufletul friguros
orbea în inimă
suferința umană, generală
Un tremur anunță
cămașa ca o vizuină
și aerul a o lumina.
Nimic nu se arată
dar gândul vede:
copacii de pe țărm
ca niște peri ai unei piei
iar punctul trist,
absent prin neluare.
Făcând nefăcutele
o vedere ne ridică
prin tăcerea absolută
a memoriei.
Abia după ce a avut nume
ne-am despărțit definitiv,
noaptea când lumina electrică
a farului
isterizează sâlciile de nesomn.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează