Te aştept...
femeia mea din astă lume
ne-a pus iubirea faţă-n faţă,
ne-am întâlnit, fără de nume,
ca două picături de viaţă.
Nu-ţi dărui aur şi nici astre,
ci foc de inimă curată,
să lege sufletele noastre,
într-o poveste adevărată.
Nu-mi cere sacre jurăminte
în vorbe multe şi frumoase!
Urăsc beţia de cuvinte
ce-ascunde gânduri mincinoase.
Închide ochii o clipită,
atinge-mi inima cu gândul
și vei afla, a mea iubită,
tot ce nu-ţi poate da cuvântul!
Eu am citit în al tău suflet,
așa cum se citeşte-n carte,
o frământare neagră-n cuget,
e rea şi încă ne desparte.
Te-aştept cu inima deschisă,
nu zăbovi prea multă vreme,
ia mâna către tine-întinsă,
nu şovăi şi nu te teme!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează