Trecui azi pe la cișmea,
văzui tinereţea mea,
văzui tinereţea mea,
în rochiță subțirea!
În rochiță subțirea!
Nu știu unde se grăbea.
Văzui tinereţea mea,
nu știu unde se grăbea
tinerețe, vezi cum ești,
unde oare te grăbești?
Mi-a văzut-o sufletu,
s-o oprească nu putu,
și-a văzut-o inima,
n-a putut-o înturna!
Tinereţe, vezi cum eşti,
unde oare te grăbești?
Doamne, cum e viaţa lui,
cum e viața omului,
mi-l îmbracă florile,
pe urmă ninsorile!
Tinerețe, vezi cum eşti,
unde oare te sileşti?
Se lasă iarna pe nuc,
și mă-ntreabă cum o duc,
nu ştiu ce mă-ntreabă aşa
parcă n-aş fi, n-ar vedea
parcă n-aş fi, n-ar vedea
că sunt albă ca și ea.
Parcă n-aş fi, n-ar vedea
că sunt albă ca și ea.
Tinereţe, vezi cum eşti,
unde oare te sileşti?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează