...locul cu nucii şi via
din Sus de Sat e fuga mea în cer
la început de lume şi de scâncet...
sărutam ninsoarea fluturilor calzi
prin ramuri rourate-n zvâcnet.
Erau, Din Sus de Sat, nucii şi via
un joc de-a soarele şi de-a sărutul.
Aici îmi cuibăream în poală struguri.
Aici un înger povestea-nceputul.
Din Sus de Sat râdea...cărarea...
cărarea mea de lapte, fără vrajbă,
când Dumnezeu se-mpiedica în barbă
peste coliba mea de murmur şi de iarbă.
Din Sus de Sat mai arde foc de rai,
sub botul vitelor, în ugere de pâine.
Pipăi veşti din linii de-orizont...
din Sus de Satul veşniceşte-n mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează