Galbenă gutuie - Adrian Păunescu

 

Dulce, galbenă lumină

cum și eu bălai-eram,

mi-a pus mama o gutuie

ce se coace-ncet la geam...

Aș mușca-o dar mă doare

mă cuprinde-un fel de jind,

și acum când trece anul

parc-o simt îmbătrânind.

Galbenă gutuie, dulce, amăruie,

lampă la fereastră, toată iarna noastră...

mama mea n-avea nici globuri

nici beteală și nici stea,

sărbătorile de iarnă

cu gutui le-mpodobea...

mi-a pus mama o gutuie

la fereastra dinspre drum,

și acum când luminează

n-am putere s-o consum.

Galbenă gutuie, dulce, amăruie,

lampă la fereastră, toată iarna noastră...

parcă are-n ea ceasornic

și al mamei plânset sfânt,

luminează și se stinge

o gutuie pe pământ...

luxul mamei cel mai mare

când copii ne mai simțeam,

era pâinea de pe masă

și gutuia de la geam.

Galbenă gutuie, dulce, amăruie,

lampă la fereastră, toată iarna noastră...