Cine ești, de unde vii
omule, tu poți să știi?
Unde mergi, ce soartă ai
poți tu seama ca să-ți dai?
În ce scop te-ai zămislit,
pe pământ, de ce-ai venit?
Și trăind, la ce trăiești
ce solie împlinești?
Tu ești mare, tu ești mic,
ru ești tot, tu ești nimic,
tu ești rău, dar ești și bun,
tu-nțelept și tu nebun.
Toată viața o petreci
obosit în lupte seci
în necazuri, în sudori,
ca să strângi, s-aduni comori.
Și la urmă, cazi zdrobit,
pleci sărac cum ai venit.
Și de-aici mister, abis,
viața nu-i decât un vis.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează