Lui C. Brâncuşi
Duhul e în minţi – şi pe pământ umbră
Ochii noştri trag stelele în gări
Miresmele au spălat zgomotele -
cu vieţi ne pipăie câmpia -
mătasea mării paşilor se dăruie.
Bântuie vremea în ramuri greu încărcate
veştile, simte-le coapte, cad pretutindeni în noapte
Sorii mâinilor talere i-am întins
Pe mormintele nedeschise împinşi
Ne purtăm fântânile de sânge
Să ’nălţăm vrem, iar Turnul lui Babel
din năzuinţi cuib cuvântul lui de la început să boltim;
Ca în faţa unui cântec mare,
pasărea setei fulg de flacără
răstignească-şi ivirea măiastră
amăgitor de sfânt pe catapeteasmă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează