Dacă-l întrebi de sănătate,
el stă cu buzele umflate.
Dacă-l oprești cumva la masă,
zice că supa e prea grasă
și, încă de la început,
bucatele nu i-au plăcut.
Îi dai țigare și-l surprinzi
c-așteaptă să i-o și aprinzi.
Te-ntreabă cât câștigi în meserie
și cât plătești semestrul de chirie.
Se pare că ar fi avut
și gândul la un împrumut.
La urma urmei, dacă n-ai peșin,
s-ar mulțumi cu mai puțin.
Zici " dumneata ", el zice " tu",
zici" ba",
el zice " da".
Nevastă-ta îi pare pricepută,
dar, după față, cam trecută.
Nu știe ce-ai că ai albit
și te găsește mai slăbit.
Cum te-nțelegi cu socrii și cu fata?
De unde-ai cumpărat cravata?
De mult nu se mai poartă cu dungi și picățele;
"De-i trece pe la mine, ți-arăt pe ale mele".
"Mai scrii la vre o carte?”
"Ce te-ai mutat așa departe?”
De-ai sta-n oraș ai fi-nțeles
că ar veni la masa ta mai des.
Ce te gândești să faci la vară,
că el și-o va petrece tot la țară.
Te uiți la ceas, că s-a făcut târziu.
Ce să-i mai dai să scapi? Vre un rachiu?
Dar vizita se prea lungește.
Să-i spui ceva răstit, mai românește?
S-a-ntunecat, se face unsprezece,
și prietenul tău tot nu vrea să plece.
Nu prea se simte bine:
La noapte poate c-ar dormi la tine.
Te scoli, te strâmbi, el stă, puțin îi pasă.
N-are măcar cei șapte ani de-acasă."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează