Cu toate că i-am spus că nu vreau,
mi-a dat noaptea-n somn să beau
întuneric, și am băut urna întreagă,
ce-o fi să fie, o să se aleagă.
Puteam să știu că-n zeama ei suavă
albastră, alburie, era otravă?
M-am îmbătat? Am murit?
Lăsați-mă să dorm... m-am copilărit.
Cine mai bate, nu sunt acasă,
cine întreabă, lasă...
cui mai pot să-i ies în drum
cu sufletul meu de acum?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează