Capete negre de mercur
mereu suite pe fierbinţeala vieţii
cu două aripe de lemn uscat
în ele merg fecioarele-n picioare.
In fiecare an bărcile la malul râului
bătute-n câlţi date cu smoală
în pântecele lor îşi duc pescarii
peștele şi stuful, cartofii, pepenii,
Pâinea şi spirtul şi călătorii
pentru navele ce trec
traze cu ciocul pe nisip.
Sunt scoica nopţilor cu lună
Si bărci bătrâne niciodată
n-am văzut doar una
căreia copii pe apele
întunecate i-au dat foc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează