Liciniu, scump prieten! Nu e mai bine oare
să ne plecăm visării, Fortunei schimbătoare
urmând aceasta pildă de cinic înțelept?
Ce ne mai ține oare-n acest oras nedrept
când totu-i de vânzare: dreptatea, magistratul
virtutea, frumusețea, onoarea, consulatul?
Am inima romană; de libertăți mi-e dor;
e treaz în mine duhul acestui brav popor.
Hai să fugim Liciniu de griji și de tristețe,
de judecata strâmbă, de falsa frumusețe!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează