e ora când Soarele poate fi vizitat
se lasă privit de noi muritorii
culcat în mantie roşă
lasă răcoarea să ne cuprindă inimi şi speranţe
cu-nţelepciunea celui care părăseşte
pentru o zi sau pentru totdeauna
ale noastre vieţi
întregul lui cuprins
se subţiază
îşi pierde felie cu felie
din lumină
nu rămîne decît o stinsă
văpaie violetă
cotropită de-nserare
viaductul îşi întinde umbra
în coloane
capiteluri diferite
toate născocite
în aşteptarea Lunii
a iubitei furate de un
vapor roşu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează