În liniștea grădinii, în mai, în noaptea grea,
privighetoarea peste un trandafir cânta.
Nu simte, nu ascultă frumosul trandafir
când imnul de iubire îl leagănă pe-un fir.
Nu-i cânți și tu asemenea recei frumuseți?
Poete,-n van te strădui făptura să-i dezgheți!
Poete, glasul lirei la ea nu a pătruns -
de-o chemi, când înflorește n-ai să primești răspuns.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează