Nu-s iarna păsări ca în vara caldă
și nici la gârlă nu te duci la scaldă;
ba, când e viscol, stai închis și-n casă…
și iarna totuși e așa frumoasă!
Ea țese fără ațe, fără ace
veșminte moi, cu degete dibace
și-n straie albe-mbracă-ntregul munte,
iar pomilor le pune-o cușmă-n frunte.
Ei nici măcar nu-i trebuie unelte
să-nalțe peste râuri poduri zvelte,
și-atât de bine-n geam îți desenează
un fluture, o floare sau o rază!
Oh, iarna, ziua e atât de mică!
Dar după orice sobă e-o pisică
și știu bunicii basme mult mai multe,
că are cine seara să le-asculte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează