Iubiri la mâna doua, cu gesturi stilizate
si poticneli multiple în derularea lor,
prin partea maladivă a unei veri uzate,
acumulează-n grabă fotografii color,
De parcă le-ar fi teamă de ziua ce-o să vină,
și se-mbulzesc sub cerul unui prezent incert,
cât să-şi consume doza de visuri şi de vină,
aproape sufocate în ritmul lor alert.
Iubiri fără adresă, iubiri de mântuială,
culese la-ntâmplare dintr-un bazar sordid,
la vremea când şi iarba se frânge de-ndoială,
iar nuferii plăcerii în silă se deschid.
Cum poţi umbla cu ele mai mult decât o vară
și cum să porţi în minte ecoul lor meschin?
Lipsindu-le măsura, ele ajung povară
și mor abandonate sub câte-un baldachin.
Te scalzi în apa vremii fără frică...
ești încă verde şi mai poţi visa
și mai găseşti îndemnuri, când se strică
vreun joc de-al tău, spre-nlocuirea sa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează