Fâlfâiri de boare roze
Se strecoară în infinit
Când pe drumuri sure trece
Popa Neacşu obosit.
Nalt e popa. De departe
Cu un sfânt poţi să-l asemeni
Când cu dragoste împarte
Pilde bune între oameni.
Urcă popa spre colină
Răsfirându-şi barba-n vânt
Vesel c-a-mpărţit lumină
Şi iubire pe pământ.
Când să intre în curticică
Preoteasa în trei cuvinte
Îl întâmpină smerită
Bine ai venit părinte!
Să trăieşti! Îi spune dânsul
Luminat de-a lunii rază
Şi trudit de-atâtea slujbe
Popa-n jilţul lui se-aşează
- Ce zici coană preoteasă
Hai părerea să ne-o dăm:
Vrei să stăm întâi la masă
Şi apoi să ne culcăm?
- Ce pot eu să spun părinte?
S răspuns în grabă ea
Facem cum vrei tu prea sfinte
Şi pe urmă vom mânca!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează