Rugăminte - Hilde Domin

Suntem cufundați

și cu apa potopului spălați,

ne udăm

până la pielea inimii.

Dorința pentru peisajul

de cealaltă parte a liniei lacrimale

n-are nici un sens,

dorința de a păstra primăvara înflorită,

dorința de a fi cruțat,

n-are nici un sens.

Sens are rugămintea

ca la răsăritul soarelui porumbelul

să aducă ramura din măslin.

ca fructul să aibă aceiași culoare ca floarea,

ca frunzele trandafirului la pământ

să formeze o coroană luminoasă.

Iar noi din potop,

din groapa leilor și din cuptorul 

încins,

tot mai răniți dar din ce în ce mai vindecați

mereu, din nou

spre noi înșine

să fim eliberați.