Oh, în ora când trebuie să dorm,
O voi face fără identitate,
Și nu-mi va păsa cum va cădea ploaia
Sau dacă zăpada îmi acoperă picioarele.
Raiul nu promite nicio dorință sălbatică
Ele pot fi împlinite, poate jumătate.
Iadul și amenințările sale,
Cu jarurile sale inextinctibile
El nu va depune niciodată acest testament.
De aceea spun, repetând același lucru,
Totuși, și până când voi muri voi spune:
Trei zei în acest cadru mic
Se războiesc zi și noapte.
Raiul nu le va păstra pe toate, totuși
Se agață de mine;
Și vor fi ai mei până la uitare
Acoperă-mă pe restul meu.
Oh, când timpul îmi caută pieptul să visez,
Toate bătăliile se vor încheia!
Căci va veni ziua când trebuie să mă odihnesc,
Iar această suferință nu mă va mai chinui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează