Nu ne jucăm cu țara și cu neamul,
Ar fi rușine și ar fi păcat,
E-al nostru râul și al nostru ramul
Și mama nu e de negociat.
De-ar fi ca lumea într-un foc să piară
Și oamenii să i se facă scrum,
Noi ne-am întoarce din cenușă, țară,
Să te-nviem pentr-un destin postum,
Că Dunărea și Marea și Carpații,
Cu Olt și Mures, Jiu și Prut și Criș,
Ne sunt surorile și ne sunt frații,
Oricâte ne-ar mai sta de-a curmeziș.
Din Iași, din Timișoara, din Craiova,
Din Cernăuți, din Cluj, din Chișinău,
Românii risipiți oriîncotrova
Aduc la București drapelul tău.
1 Decembrie ni-i idealul,
Când Clopotul Unirii a legat
Muntenia, Moldova și Ardealul,
În sensul lor deplin și-adevărat.
Adună cifre, domnule contabil,
Și scade cifre, domnule gropar,
Dar țara nu-i ceva negociabil
Și jerfa noastră n-a fost în zadar.
Putem muri, cum fiecare moare,
Dar vom visa și vom striga mereu:
Trăiască veșnic România Mare,
Așa să ne ajute Dumnezeu.
20 iulie 2004
(De mamă și de foaie verde, 2006)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează